Cum au ajuns românii să-l regrete pe Ceaușescu, în 2022: era mai bine pe vremea lui? Aveai casă și masă, dar nu erai liber
La mai bine de 30 de ani de când România a condamnat regimul comunist și a intrat în rândul țărilor capitaliste, iluzia libertății începe să fie înfrântă de greutățile financiare.
Mulți dintre conaționalii noștri nu prea mai dau doi bani pe beneficiile aduse de capitalism, în sensul în care te poți exprima liber, ți se respectă drepturile omului și ai deplină libertate de mișcare. Mai mult contează în ziua de azi că nu ai bani să-ți asiguri traiul de bază!
Azi avem rafturile pline, dar nu avem bani să cumpărăm mai nimic
Oamenii au început să spună că, de bine de rău, parcă se trăia mai bine în anul 1989, când românii revoltați de neajunsuri și-au dat jos dictatorul din fruntea țării, el fiind în scurt timp condamnat la moarte și ucis.
Deși în 1989 oamenii stăteau la cozi infernale pentru o banală sticlă de lapte, curent electric aveau doar câteva ore pe zi și căldura era un lux, oamenii au început să creadă că era mai bine atunci! Chiar dacă rafturile magazinelor erau goale sau conțineau doar conserve de pește, acum degeaba sunt pline, că n-ai bani să cumperi, cred mulți dintre ai noștri.
Aceasta pare să fie concluzia unui sondaj recent realizat de INSCOP, conform căruia majoritatea românilor crede că situaţia ţării este mai rea decât în urmă cu peste 30 de ani.
54% dintre respondenţi spun că situația din România e mai rea decât în urmă cu 30 de ani! De altfel, conform analizei citate, 35,6% că este mai bună, 8,5% că este la fel, iar 1,9% nu răspund.
Măcar nu ne-am pierdut speranța în viitor, semn că peste 43% dintre români este de părere că situaţia generală a României va fi mai bună peste aproape 30 de ani!
Desigur, vorbim despre niște opinii prezente în societatea noastră, pe care le aducem la cunoștința publicului sub nota informativă, neavând intenția de a le considera nici eronate nici corecte, ci doar de a le expune cititorilor.
Analiza se bazează pe date ce au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion simplu, stratificat de 1.500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.